Bună dimineața!
Sperăm că ați avut sărbători liniștite, fie că le-ați petrecut acasă sau nu. Ne-au ajutat puterile lui Busu și am avut parte de vreme bună, nu de ninsoare, ca în alți ani. Chit că n-ai plecat la munte sau în cine știe ce insulă, măcar te-ai putut bucura de câteva zile liniștite și cu soare. Acum a venit timpul să ne întoarcem la ale noastre:
Very demure, very factful, unde nici trecerea la cele veșnice nu ne scapă de fake news
Ce se întâmplă, TikTok-ere?, unde Bianca iar despică o parte mai tristă a TikTok-ului
Breaking the loop, cu Maria, care ne aduce niște știri despre rețelele sociale și inteligența artificială
Ciocolata
Dubaidietei digitale, cu recomandări de deschis ochiiHazul și necazul, cu originea tuturor conspirațiilor
Poate mai țineți minte cum, nu mai departe de anul trecut, toată lumea făcea mișto pe net de influencerii care făceau reclame la păcănele, spamând cu aluzii că le-ar fi fomică 🍽️🍽️🍽️. Se pare că s-a repetat schema, chiar cu unii influenceri de la care eu una aveam pretenții, dar de data asta cu reclame la amaneturi. 😐 Despre asta n-o să discutăm azi, dar aveți aici un video care rezumă toată situația.
Subiectul de azi s-a pogorât tot de pe meleagurile TikTok-ului preaiubit de popor. Că tot a fost vacanță și soarele ne-a îmbiat la cafeluță, avem (iar) un influencer care ne învață care-i treaba cu sănătatea mintală, direct de pe tronul său privilegiat.
Poate că discuțiile de la masa de sărbători te-au făcut să nu mai ai încredere în tine, poate te-ai certat cu familia după discuții aprinse despre politică sau poate iar te-a întrebat vreun unchi chestia aia care te trimite înapoi în vârtejul gândurilor negative. Nu-i nicio problemă, a găsit Valentina soluția pe care n-a găsit-o niciun psiholog vreodată!
Ieși la soare și fă măcar 500 de pași pe zi! E aproape o ecuație matematică, guys! Sedentarism rezultă depresie, nu știați?! Există ceva mai amuzant decât oamenii care nu și-au dat seama de faza asta?! (da, chiar așa s-a exprimat)
Hai să o luăm de la capăt. La un scurt search pe Google, care probabil durează mai puțin decât să faci un TikTok, găsim că depresia înseamnă să te simți rău, să nu mai ai interes pentru nimic cam toată ziua, timp de cel puțin două săptămâni. Și, dacă vă vine să credeți, printre principalele cauze care duc la depresie nu se află lipsa razelor de soare sau a 500 de pași. Din contră, depresia are cauze extrem de diverse și poate afecta pe oricine. Chiar și pe persoanele care ies zilnic afară. Tocmai pentru că e o afecțiune atât de complexă, tratamentul e foarte divers. Ceea ce merge pentru unii poate să fie o povară enormă pentru alții.
În ultimii ani, am văzut cum tot internetul a învățat câte și mai câte despre terapie și psihologie, red flags, gaslighting, toxicitate și narcisiști. Ai zice că e de ajutor, mai ales când e vorba despre aspecte de relaționare pe care altfel poate nu le-am fi recunoscut. Totuși, un psiholog nu rămâne doar la nivelul general al lucrurilor, pe care îl poți înțelege dacă te uiți la câteva videouri cu „semne”. Un psiholog știe să analizeze situația fiecărui pacient și să îl sprijine exact așa cum are nevoie. Cu siguranță, sfaturile nu se opresc niciodată la „ieși mai des afară”. Sugestia asta e frecție la picior de lemn, dar mai e și insensibilă pentru persoanele care oricum aud sfaturi de genul ăsta de la familie, de exemplu.
După secole în care a fost rușine să vorbești despre sentimente, ultimii ani de internet au făcut tot mai ușor să împarți lucruri atât de personale cu necunoscuți. Într-o anumită măsură, ne-a ajutat să mai scăpăm din stigma pe care orice afecțiune de tipul ăsta o aduce cu sine. A venit, însă, la pachet, cu marketing care încearcă să profite de suferința oamenilor, guru care promit soluții minune și oameni care-și dau cu părerea despre cum să rezolvi totul cu o cafeluță și un mental health walk.
Evident, userii de pe TikTok n-au fost prea fericiți să audă sfaturile astea pe care nu le-a cerut nimeni, unii chiar au făcut și mișto de ironia situației. Până la urmă, cred că totul se rezumă la ușurința cu care ne autodiagnosticăm sau vorbim despre problemele de sănătate mintală. Am săpat puțin pe contul Valentinei și se pare că are o mică istorie cu menționarea depresiei în videoclipurile ei (aici, aici și aici, de exemplu). Dacă e să judeci după ce a spus în apology-ul pe care l-a postat (care pare scris cu ChatGPT, cum zic toți în comentarii), ai putea fi convins că a suferit și ea de depresie. Toate videourile postate ca răspuns/comentariu la situația asta o contrazic, fiindcă nimeni care știe ce înseamnă depresia n-ar spune că soluția e să faci 500 de pași.
Internetul ne dă o atât de mare libertate încât se pare că habar n-avem ce să facem cu ea. Ne dă acces la multe informații și experiențe care, altfel, ne-ar fi rămas străine. De ce să mint, și eu am fixații și îmi place să văd cum interpretează alții lucrurile sau ce păreri au. Chiar și așa, e 2025 și, mai ales în timpurile astea atât de grele pentru toți, nu-i nimic amuzant să-ți dai cu părerea despre afecțiuni. Dacă nu ți-ai da cu părerea despre o durere insuportabilă de măsea, de ce ai da sfaturi pentru depresie?
Very demure, very factful
Moartea Papei: adevăr, fake news sau conspirație?
Fake news-urile se răspândesc rapid online, dar uneori scapă de sub control. Așa s-a întâmplat și cu zvonul despre moartea Papei Francisc, care a explodat online de la 18 februarie 2025 încoace. Mai multe conturi anonime au început să posteze „dovezi” că Papa ar fi murit mult mai devreme decât anunțase Vaticanul. Rezultatul? O avalanșă de postări alarmiste, imagini trucate și teorii conspiraționiste care au inundat rețelele sociale.
Ce a făcut acest fake news să fie și mai credibil? Inteligența artificială (AI). Generarea imaginilor și mesajelor aparent „oficiale” au păcălit milioane de oameni, iar conspiraționiștii au profitat din plin de aceasta, pretinzând că Vaticanul ascunde adevărul.
Context
După moartea Papei Francisc, internetul a fost invadat de fake news și scam-uri. Firma de securitate cibernetică Check Point a descoperit pe rețelele sociale postări false și imagini generate de AI despre Papa, care fie negau moartea lui, fie încercau să păcălească utilizatorii cu link-uri shady.
Pe Instagram și TikTok, hackerii au postat link-uri care direcționau utilizatorii către site-uri frauduloase. De exemplu, un articol fals ducea la o pagină Google contrafăcută, unde aceștia erau păcăliți să ofere bani sau date personale într-o schemă cu carduri cadou. Un alt zvon viral susținea că moartea Papei ar fi fost o farsă, iar imaginile false generate de AI îl prezentau ca fiind în viață.
Astfel de atacuri online apar mai mereu în momente de criză globală. Ori de câte ori apare un eveniment major, escrocii digitali găsesc noi metode a manipula curiozitatea și reacțiile emoționale ale oamenilor, folosindu-se de scam-uri și viralizare. Rafa Lopez, inginer de securitate la Check Point, explică:
Infractorii cibernetici prosperă pe seama haosului și a curiozității. De fiecare dată când apare o știre importantă, înșelătoriile online se înmulțesc rapid, încercând să profite de interesul publicului.
La fel a fost și în pandemia Covid-19, când hackerii au încercat să exploateze frica oamenilor prin milioane de mesaje de phishing și malware, într-un fenomen cunoscut drept oportunismul amenințărilor cibernetice.
Google a identificat atunci 18 milioane de scam-uri pe Gmail, zilnic, toate legate de pandemie. Acum, vedem aceeași strategie aplicată în cazul morții Papei Francisc.
Demontare
Pe 14 februarie 2025, Papa Francisc a fost internat la Spitalul Gemelli din Roma cu pneumonie bilaterală, o infecție care afectează ambii plămâni. Timp de câteva săptămâni, a fost sub observație medicală.
Între timp, după internare, pe internetul au apărut tot felul de speculații și teorii ale conspirației despre moartea lui. Doi TikTok-eri italieni, Ottavo și Er Bombolino, au încercat să intre în spitalul Gemelli din Roma pentru a „dovedi” că Papa a murit, dar au ajuns în secții greșite. Ottavo chiar a susținut în fața celor 10.000 de urmăritori că lipsa securității din spital „dovedește” moartea Papei.
Pe 3 martie, starea lui s-a agravat: a suferit două episoade de insuficiență respiratorie acută, cauzate de acumularea de mucus și un spasm bronșic. Medicii au acționat rapid, au efectuat bronhoscopii și i-au administrat ventilație mecanică non-invazivă.
În ciuda acestor probleme, Biroul de Presă al Vaticanului a transmis că Papa a rămas conștient și cooperant, iar analizele de sânge nu indicau vreo infecție nouă. Pe 4 martie, Papa a continuat tratamentele, iar medicii au spus că starea lui era stabilă, chiar dacă încă existau riscuri.
Pe 18 februarie, ziua în care se spunea online că Papa ar fi murit, Matteo Bruni, șeful biroului de presă al Vaticanului, a clarificat situația:
Papa s-a odihnit, s-a trezit în această dimineață, a luat micul dejun și a petrecut ceva timp citind ziare, așa cum face în mod obișnuit.
Vaticanul a publicat constant buletine despre starea lui de sănătate și chiar un mesaj audio al Papei, în care le mulțumea credincioșilor pentru rugăciuni.
Nimeni nu a confirmat oficial că Papa Francisc a murit. Și, chiar dacă nu au apărut imagini din spital, el și-a continuat activitățile în ultimele zile.
Dovezi clare că zvonurile despre moartea timpurie a Papei sunt o minciună? Pe 20 aprilie 2025, chiar în Duminica Paștelui, Papa Francisc a apărut la balconul Bazilicii Sântul Petru, a binecuvântat mulțimea și a transmis mesajul Urbi et Orbi.
Papa a murit abia pe 21 aprilie, în Lunea Paștelui, la vârsta de 88 de ani, așa cum a anunțat Biroul de Presă al Vaticanului pe site, unde este publicat și certificatul de deces. Practic, cu doar o zi înainte, încă oferea felicitări de Paște public. Deci, teoria conspirației că Vaticanul i-ar fi ascuns moartea timp de două luni? Fără sens.
Totuși, pe Facebook au continuat să apară mesaje care contestau povestea reală, susținând că Papa a murit cu mult timp în urmă. Unele postări afirmau că figura Papei văzută în Piața Sfântul Petru era de fapt un actor deghizat, iar altele au transformat decesul într-un joc politic.
Dacă toate acestea nu au fost de ajuns, teoria conspirației a ajuns și la The Simpsons. Pe TikTok și X au apărut videoclipuri generate cu AI, care susțineau că un episod din cunoscutul serial ar fi prezis data exactă a morții Papei Francisc.
În videoclipurile virale, creatorii dezinformării își încheiau clipurile cu mesaje de tipul Lasă-mi un comentariu, Distribuie dacă te-am pus pe gânduri sau Comentează „Papa” dacă îi dorești protecție și urmărește-mă pentru mai multe predicții care te vor lăsa fără cuvinte (ne-au lăsat fără cuvinte, dar nu și fără simțul critic).
Clipurile au fost distribuite masiv pe Facebook, YouTube, Instagram, Threads, X și TikTok, întărind falsa teorie. Totuși, niciun episod real din The Simpsons nu a făcut o astfel de predicție. De fapt, a existat un episod care menționa moartea unui papă, dar fără a da nume sau date exacte.
Tehnici de manipulare folosite: apelul la emoție, manipularea contextului, dezinformarea, autoritatea falsă (crearea unor profiluri sau pagini care par a fi surse de încredere), clickbait-uri (pentru a atrage engagement și a răspândi dezinformarea), scamuri și linkuri frauduloase, generarea de conținut fals cu AI, trunchierea și scoaterea informațiilor din context.
Impactul
confuzie și dezinformare;
fraude online;
polarizarea reacțiilor;
subminarea încrederii surselor oficiale (precum Vaticanul);
manipularea digitală;
vulnerabilitatea utilizatorilor și a sistemului de securitate digitală;
viralizarea fake news-ului;
algoritmii platformelor de social media fac din ce în ce mai greu față valului de fake news-uri;
nevoia de verificare a informațiilor și surselor.
Cum identificăm fake-uri asemănătoare?
fii atent la link-urile suspecte - dacă ți se cere să introduci date personale sau să faci o donație, evită acel link;
dacă „știrea” apare doar pe TikTok sau alte rețele de socializare, e de recomandat să verifici sursa, apoi să compari informațiile cu alte publicații (dacă nu sunt confirmări oficiale, cel mai probabil e falsă);
verifică imaginile și videoclipurile - dacă ceva pare distorsionat sau nefiresc, e posibil să fie un deepfake sau o imagine generată;
insistența paginii pe like, share și follow - postările de genul ăsta sunt menite să devină virale, nu să îți ofere informații reale;
descrieri emoționante și apelul la emoție, pentru a-ți atrage atenția;
verifică data publicării materialului - dacă informația pare relevantă, dar nu are o dată clară, caută versiunea originală.
Nu orice vezi pe net e real. Dacă vezi ceva dubios legat de moartea Papei, verifică înainte să crezi sau să distribui. Internetul nu iartă naivitatea, e plin de capcane.
Ce se întâmplă, TikTok-ere?
I want to be forever young
Așa că, dacă stai singur printre blocuri, vino cu noi și spune „NU” la droguri.
Na, că pe TikTok n-avem ouă anul acesta, avem droguri. Mai în glumă, mai în serios, pe TikTok s-au adunat o mulțime de adolescenți care se droghează.
Nu este un trend, ci o realitate care se întâmplă și trebuie discutată. O facem noi, dacă autoritățile competente preferă să dea scroll pe TikTok în timpul serviciului și ignoră astfel de videoclipuri. Pentru că ne apar tuturor, nu aveți cum să negați.
În seara asta o să vă las pe toți cu gura căscată
Asta spunea Rareș Ion în urmă cu 6 ani la emisiunea Next Star.
Băiețelul de atunci venise pe scenă să facă experimente chimice alături de Profesorul Trăsnit. A intrat în platou plin de energie, zâmbitor, cu ochii mari ce îi pâlpâiau de entuziasm, iar jurații l-au asemănat cu Dan Negru. Chiar dacă făcea un număr cu produse chimice (iodură de potasiu și permanganat de potasiu) știa ce face și avea toată situația sub control. Chiar spuneai că acest băiețel va avea un viitor reușit.
A făcut 2 experimente impresionante, încât ți s-ar fi părut greu de crezut că un copil cu atâtea cunoștințe va ajunge peste ani să consume substanțe interzise. Ultimul experiment a fost crearea de nori. La momentul în care scriu, Rareș se află printre ei.
Stop them drgs
La 20 de ani, Rareș era consumator înrăit de droguri. Ajunsese la spital de mai multe ori sub influența acestora.
Odată, chiar mama lui chemase salvarea acasă să îl transporte la spital. Avea gura foarte uscată, vizibile semne de oboseală forțată, stări de tremurat și incoerență în exprimare. Ce a făcut Rareș? Un TikTok: „Nu ați vrea părinți ca ai mei! Dormeam. Credea că nu respir și au chemat ambulanța”.
Toată lumea ajunsese să îi fie dușman și posta în mod regulat pe TikTok „nedreptățile” prin care trece. Pe 11 aprilie posta „Îmi revin încet. Haideți să facem ceva bun și să ne ajutăm în loc să ne dăm hate (stop them drgs)”. O săptămână mai târziu, a murit de supradoză.
6 substanțe
Se învârtea într-un cerc vicios din care nimeni nu prea putea să mai iasă. Dealer-ul care i-a procurat droguri lui Vlad Pascu este același care l-a forțat pe Rareș să se drogheze.
Sursele spun că cei doi se întâlniseră acasă la dealer-ul Tudor Duma, zis Maru, unde mai bine de o oră a încercat să îl convingă să își bage în venă un amestec de benzodiazepine, metadonă, tramadol, canabinoizi, 6-MAM și alfa PVP. DIICOT arată că „6-MAM este un metabolit al heroinei cu o fereastră de detecție relativ scurtă, de aproximativ 12 ore după consum, ceea ce indică un consum foarte recent”.
Maru a pornit înainte cu 10 minute un live pe TikTok, unde îl filma pe Rareș în timp ce îi dădea diferite ordine pentru a se amuza: l-a legat într-o lesă și l-a pus să stea pe burtă, să scoată limba ca un câine, să se așeze pe spate, iar el să îl mângâie pe burtă. La un moment dat, Rareș nu mai dădea semne că se mișcă, lucru ce nu l-a împiedicat pe Maru să ceară bani și abonamente pentru a vedea până la capăt agonia lui Rareș.
De față mai era și iubita lui Maru, care i-a cerut acestuia să sune la salvare. Bineînțeles că nu a vrut, pentru că știa ca va avea și el probleme. Așa că l-au scos ca un câine în fața casei și au sunat la salvare pentru „un om care și-a băgat ceva în venă, are buzele mov, se scarpină, are vena spartă, posibil supradoză/consum de droguri.”
Spre dimineață, în jurul orei 9, Rareș a murit.
Odihnească-se în pace!
De la droguri la… droguri
În ultimii ani, problema drogurilor a devenit tot mai vizibilă și complicată în întreaga lume. Drogurile s-au răspândit peste tot, iar consumul lor a ajuns să fie o problemă serioasă pentru societate. Adolescenții și tinerii sunt cei mai expuși riscului atunci când vine vorba de consumul de droguri, pentru că sunt mai curioși, mai deschiși spre lucruri noi și mai dispuși să încerce experiențe periculoase. Această etapă a vieții este marcată de dorința de a experimenta și de a descoperi lumea din jur, iar oportunitățile par nelimitate. Fiind o perioadă plină de schimbări și incertitudini, în care tinerii își caută identitatea, unii dintre ei ajung să încerce substanțe interzise.
Agenția Națională Antidrog a întocmit un raport privind situația drogurilor din România, și avem un procentaj de 10,7% dintre persoanele cuprinse cu vârste între 15 și 64 de ani, care au consumat un tip de drog ilicit de-a lungul vieții.
Cel mai consumat drog în România continuă să fie canabisul (la nivelul populaţiei generale, identificându-se, în anul 2016, o prevalenţă de-a lungul vieţii a consumului de canabis de 5,8%). Pe poziţia a doua în „topul” celor mai consumate droguri în România, se situează noile substanţe psihoactive (NSP) - 2,5%, apoi cocaina/crack şi LSD - câte 0,7%, ecstasy - 0,5%, ciupercile halucinogene - 0,4%, heroina, amfetaminele şi ketamina - câte 0,3%.
„Este un trend mondial şi european şi România se încadrează pe acesta. Fenomenul a explodat în România. Avem statistica datând din anul 2022 – cel puţin un milion de persoane care au consumat cel puţin o dată în viaţă droguri, dar cu siguranţă în noul raport oficial cifra va sări undeva de un milion şi jumătate”, a afirmat Cătălin Ţone, expert antidrog.
Din păcate, ȘTIM că vor mai urma decese din cauza stupefiantelor.
Rareș a fost victima propriului corp dependent de substanțe, dar și a unei prietenii false și vicioase.
Dacă știi pe cineva în această situație, nu-ți fie teamă și ajută-l. Poți suna chiar la Telefonului Consumatorului de droguri: 021 318 44 00 sau 021.303.70.80.
Dar nu azi. Azi nu le funcționează site-ul...
Breaking the loop
de Maria Moisii
Arta nu e un Starter Pack generat
Tot mai mulți artiști sunt împotriva utilizării inteligenței artificiale pentru generarea imaginilor „starter pack” cu oameni transformați în păpuși, considerând că le afectează munca și creativitatea. De la începutul lunii aprilie, mii de persoane și-au încărcat fotografiile pentru astfel de imagini, ignorând riscurile legate de date personale și degradarea mediului. #StarterPackNoAI a fost răspunsul creatorilor, care promovează arta individuală. Unii dintre ei subliniază că inteligența artificială produce imagini uniforme și că adevărata artă se naște din lucruri simple, nu perfecte. Expertul Henk van Ess atrage atenția că AI-ul are un potențial imens, dar este folosit greșit pentru proiecte superficiale. Cu toate acestea, artiștii speră că publicul va ști să aprecieze diferența dintre creațiile umane și cele generate digital.
ChatGPT își salvează creațiile vizuale
OpenAI a lansat o bibliotecă de imagini pentru ChatGPT, care va stoca toate imaginile generate cu ajutorul acestuia. Aceasta va fi accesibilă din bara laterală a aplicației și va permite vizualizarea și crearea de noi imagini. Biblioteca va fi disponibilă pentru toți utilizatorii, indiferent dacă au abonament plătit sau folosesc versiunea gratuită. OpenAI ar putea avea în plan dezvoltarea unei platforme sociale în jurul acestei caracteristici.
Datele tale, upgrade-ul Meta
Meta AI, chatbot-ul disponibil pe Instagram, Facebook, Messenger și WhatsApp, va începe să folosească datele utilizatorilor europeni, după ce a obținut acordul autorităților europene. Oficial, scopul este îmbunătățirea serviciilor Meta, personalizând răspunsurile pentru fiecare utilizator. Neoficial, aceasta va permite companiei să monetizeze mai eficient conturile prin reclame personalizate și promovarea altor servicii. Toate postările și pozele distribuite pe platformele Meta vor contribui la antrenarea modelelor AI, iar utilizatorii vor fi informați despre cum datele lor vor fi folosite. Meta subliniază că preluarea datelor este esențială pentru adaptarea AI-ului la specificul european. Această decizie vine după o perioadă de suspendare a folosirii inteligenței artificiale în Uniunea Europeană, în urma unor analize ale autorităților.
Dacă nu vrei ca datele tale să fie folosite, iată cum le poți proteja
Pentru a preveni utilizarea datelor tale publice de către Meta, trebuie să accesezi linkul din notificările pe care le vei primi (dacă nu ai făcut-o deja) și să completezi un formular de refuz. Este important să acționezi, pentru că dacă ignori notificarea, Meta va considera că îți dai consimțământul prin „interes legitim”. În plus, poți face postările private, schimbând setările de confidențialitate sau revizuind permisiunile din conturile tale. Dacă nu dorești ca interacțiunile cu chatbot-urile Meta să fie procesate, evită-le. Astfel, îți vei proteja datele personale într-o manieră clară și legală.
Zuckerberg a cumpărat Instagram pentru că avea o cameră mai bună
Mark Zuckerberg a recunoscut într-un proces că motivul principal pentru achiziția Instagram a fost faptul că aplicația avea atunci o cameră mai bună decât Facebook. Această declarație vine într-un context juridic complicat, în care Meta este acuzată de Comisia Federală pentru Comerț că a folosit o strategie de tip „cumpără sau distruge” pentru a elimina concurența. Zuckerberg a spus că, în loc să construiască o funcționalitate similară, a preferat să cumpere Instagram, considerându-l o amenințare la adresa Facebook-ului. Meta susține însă că piața nu este corect definită și că astăzi se confruntă cu o competiție puternică din partea platformelor YouTube și TikTok. Dacă instanța decide că această achiziție a fost făcută doar ca să elimine concurența, atunci ar putea fi implementate schimbări în modul în care sunt controlate și limitate tranzacțiile dintre marile companii.
Modelați de rețele
Un sondaj recent realizat în rândul a 5.800 de profesori din Marea Britanie arată că influencerii, inclusiv Andrew Tate, contribuie la răspândirea misoginiei în școli. Trei din cinci profesori spun că rețelele de socializare influențează negativ comportamentul elevilor. Unii profesori au relatat cazuri în care elevi de doar 10 ani refuză să interacționeze cu femei sau scriu eseuri în care îl laudă pe Tate. Sindicatul NASUWT cere acțiuni comune din partea școlilor și autorităților, iar guvernul promite resurse și o revizuire a curriculumului. Se discută și despre algoritmii care favorizează conținutul toxic și despre reinvestirea amenzilor în protecția online a copiilor. Aproape 40% dintre profesori spun că nu sunt pregătiți să gestioneze astfel de comportamente.
Ciocolata Dubai dietei digitale
Dietă digitală = a lua pauză de la device-uri conectate la net
de Delia Lungu
Nu știu de voi, dar eu mi-am petrecut vacanța savurând cu nesaț sezon după sezon de Black Mirror. Nu mă uitasem până acum, fiindcă știam că e cu scenarii postapocaliptice și mă temeam că o să îmi fie prea teamă de viitor. Mi-am luat inima în dinți fiindcă, vorba aia, viitorul e acum. Scenariile SF imaginate de creatori parcă încep să pălească pe lângă realitatea pe care o trăim.
Acestea fiind zise, ingredientele ciocolatei de azi sună cam așa:
Un episod din ultimul sezon de Black Mirror, mai precis, Common People. În edițiile trecute vă sugeram un video despre mania capitalistă a abonamentelor. Episodul ăsta e un scenariu negru despre unde s-ar putea ajunge.
Că tot avem iar de votat săptămâna asta, un infografic bazat despre candidații noștri dragi.
Un video trist, dar adevărat despre situația reală a femeilor din România zilelor noastre, numa’ așa, când se uită în portofel. Spoiler: dacă ești româncă, ai tras paiul scurt față de colegele tale din Europa.
În numărul anterior vă povesteam cum s-a trezit CNA să intre pe fir și să taie în stânga și dreapta pe net. Citiți pe OnlineBrew cum încearcă să inventeze niște reguli mai clare pentru influenceri.
Hazul și necazul
Românii știu să facă haz de necaz mereu. Uneori le iese și din greșeală. Chiar și când e nepotrivit. Pare-se, conspirația s-a născut între Carpați…
Sperăm că ai reușit, alături de noi, să iei o (aproape) pauză de la net, fără să te ia cu FOMO (fear of missing out).
Ne reîntâlnim peste o lună, pe 13 mai, tot pe mail. Aici n-au ajuns feed-urile hipnotice. Încă.
Dacă tot mai stai câte-un pic pe social media, ne găsești și pe Instagram, YouTube, Facebook și da, da, și pe TikTok.
Zi cu cât mai puțin scroll,
Delia, Cătălina, Bianca și Maria
În sfârșit, am ce citii în timp ce mănânc!
#freewill